Bătălia de la Mărășești
2017-08-08 16:31:55

Generalul Alexandru Averescu, comandantul trupelor române de pe câmpul de luptă, descria bătălia de la Mărăști ca fiind ''prima victorie adevărată a armatei române moderne'', însă cea care a urmat, bătălia de la Mărășești a fost cea mai semnificativă victorie a acestei armate în Primul Război Mondial și, poate din istoria României, consemnează volumul ''România în Primul Război Mondial'' (Glenn E. Torrey, 2014).
O ceremonie militară a avut loc la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, pentru a marca împlinirea, pe 6 august, a 98 de ani de la luptele purtate de armata română, în Primul Război Mondial, pe aliniamentul Mărăști - Mărășești - Soveja - Oituz. Mausoleul Mărășești a fost luminat între orele 22,00 și 24,00, în culorile drapelului național, pentru a marca debutul manifestărilor de comemorare. 6 august 2015
Scopul imediat al atacului românesc de la Mărăști (11/24 iulie-19 iulie/1 august) a fost acela de a ocupa Valea Putnei la 10 km către vest, pentru a preîntâmpina o preconizată ofensivă inamică, potrivit volumului ''România 1866-1947'' (Keith Hitchins, 2017). Cu toate că Armata română a atins valea, comandantul acesteia, generalul Averescu a dat ordin de oprire a înaintării, din cauza degradării situației din Galiția, unde trupele germane și austro-ungare luaseră Tarnopolul din mâna rușilor la 25 iulie. Transferarea întăririlor ruse din Moldova spre nord și prăbușirea moralului și a disciplinei în rândurile multor unități rusești i-au convins pe comandanții români că era nevoie de prudență.
Moldova - singura regiune a României care nu fusese ocupată - avea să fie atacată prin Bucovina și pe valea inferioară a Siretului, Puterile Centrale vizând nimicirea armatelor româno-ruse, scoaterea României din război și deschiderea drumului spre Odessa, urmând astfel să fie asigurate Germaniei mijloacele economice necesare continuării războiului, potrivit volumului ''Istoria românilor'' (vol. VII, 2003). Refăcută și reorganizată, Armata 1 română a început deplasarea spre nordul și centrul Moldovei, ocupând un front de 40 km între Movilenii de Jos și Crângeni. În nordul Moldovei, pentru a se opri un eventual atac dinspre Bucovina, a fost constituită o grupare de manevră, formată din cinci corpuri de armată.
Armata română trebuia să-și înceapă ofensiva pe frontul de la Nămoloasa în dimineața zilei de 13/26 iulie, potrivit prevederilor inițiale, condițiile favorabile fiind create în urma succesului de la Mărăști. Cu o zi înainte însă, Armata a 5-a rusă, care trebuia să coopereze cu Armata 1 română în această ofensivă, a primit ordinul să oprească pregătirile de artilerie și să amâne operațiunea până la noi ordine. La rândul ei, armata română a primit la 12/25 iulie ordinul de a suspenda ofensiva proiectată.

În Primul Război Mondial, în lunile iulie-august 1917, armata germană, încercând să străpungă frontul româno-rus și să ocupe teritoriul României dintre Siret și Prut, dezlănțuie în sectorul Mărășești o puternică ofensivă. Au loc lupte înverșunate. Soldații români și ruși reușesc să respingă atacul armatelor germane. În amintirea acestei victorii a fost ridicat Mausoleul de la Mărășești.

Pe de altă parte, victoria obținută de Armata a 2-a română la Mărăști a determinat schimbarea direcției de ofensivă a Armatei a 9-a germane, comandată de feldmareșalul August von Mackensen și proiectată inițial să se desfășoare între Siret și Prut. Acesta a ocupat doar valea Putnei, forțele de care dispunea în zona Nămoloasa fiind deplasate în zona Focșani-Mărășești-Adjud. Planul nou conceput urmărea spargerea frontului românesc la Oituz și la Mărășești, printr-un atac între cotul Munților Carpați și Siret, notează ''Mica Enciclopedie a Marelui Război, 1914-1918'' (2014), scopul final fiind scoaterea României din război și crearea condițiilor pentru pătrunderea către sudul Ucrainei.

Confruntările cunoscute generic ca fiind ''Bătălia de la Mărășești'' s-au desfășurat pe o lungime a frontului de cca 35 km, întreaga fâșie a frontului având cca 75 km (între Nămoloasa și Valea Sării).

Aici stăteau față în față efective importante: de o parte Armata a 4-a rusă (care avea 84 de batalioane, 32 de escadroane și 79 de baterii) și Armata I română, alcătuită din 6 divizii, dintre care una de cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic etc. (forțele luptătoare ale armatei române însumau 170.000 de oameni); de cealaltă parte, Armata a 9-a germană, cu 174 de batalioane, 16 escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de cicliști etc.

Ofensiva armatei germane la Mărășești a început printr-un violent bombardament de artilerie, în dimineața zilei de 24 iulie/6 august 1917, în momentul în care aici avea loc o însemnată dislocare de trupe ruse, care erau îndreptate spre Bucovina pentru a preîntâmpina un atac. Mari unități ruse (diviziile 71 și 34) au refuzat să lupte și s-au retras, însă armata română și alte trupe ruse rămase pe poziții au dus o luptă deosebit de îndârjită, înaintarea forțelor germane fiind într-un final oprită.

Între 24 iulie/6 august și 21 august/ 3 septembrie 1917, armata română a fost într-o continuă încleștare cu un inamic puternic, care urmărea lovitura de grație pe frontul românesc, după repetatele înfrângeri ale armatei ruse în Galiția. Disfuncționalitatea armatei ruse trebuia să fie acoperită rapid de unitățile românești. În acest context, generalul Constantin Cristescu a avut dificila misiune de a reconstitui linia românească a frontului, prin dispunerea unor noi poziții de luptă în locul celor părăsite de ruși pentru a evita criza tactică.

În prima perioadă a luptei (24 iulie/6 august - 30 iulie/12 august), trupele germane au atacat pozițiile ruse, sperând să ocupe punctele de trecere de peste Siret, de la Ciușlea și Movileni, dar au fost respinse cu sprijinul armatei române. Un alt atac german a silit trupele româno-ruse să se retragă de la Doaga. Contraatacul româno-rus de la 28 iulie/10 august pe direcția Focșani-Mărășești și Siret nu a izbutit. Ca urmare, generalul Constantin Cristescu a fost înlocuit cu generalul Eremia Grigorescu și s-a creat un comandament unic româno-rus, trecându-se la reorganizarea trupelor.

Citeste tot articolul - https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/07/24/1917-anul-premergator-marii-uniri-batalia-de-la-marasesti-07-05-08